Este mai ușor să dai cu pietre într-un studiu decât să cercetezi de unul singur. Ar trebui să ne așteptăm la mai multe scrreninguri pentru SARS-CoV-2 în viitor. Așadar,
în spiritul promovării științei adevărate iată câteva idei despre cele
mai bune practici pentru proiectarea studiilor de screening COVID19.
În primul rând este esențial să ne amintim că studiile de screening sunt studii la nivel de populație. Acestea
sunt destinate să amelioreze înțelegerea noastră mai largă a bolii, nu să
le spună persoanelor dacă au fost sau nu infectate, momentan testele rapide COVID 19 nu sunt încă suficient de sigure pentru aceasta.
Studiile de screening sunt deosebit de utile prin faptul că ne permit să reconstruim trecutul.
Ne așteptăm ca diagnosticul multor infecții ușoare să fie ratat din cauza capacității de testare și acurateței insuficiente și suntem siguri că marea majoritate a infecțiilor asimptomatice ne scapă. Folosind teste de anticorpi COVID 19 pentru a privi în urmă cine a fost anterior infectat, putem lega acest lucru cu numărul de cazuri cunoscut pentru a estima proporția de infecții detectate. Unii experți spun că 1 din 10 sau 1 din 20 de infecții sunt detectate, deși unele studii au raportat un număr ceva mai mare.
Dat fiind faptul că știm că multe infecții ne scapă, am putea să ne întrebăm ce proporție a populației totale a fost în realitate infectată. Această informație poate fi folosită pentru a aprecia „imunitatea populației”. Însă vom avea nevoie de mai multe dovezi că dacă ai anticorpi înseamnă că ești imun și că reinfecția nu are loc. Până în prezent, nivelurile de anticorpi din populațiile studiate au fost destul de scăzute pentru a susține acest gând încurajator. Vedem doar cifre sub 10% în zonele afectate, ceea ce indică faptul că suntem departe de pragul de 60% -70% necesar pentru a asigura imunitatea dobândită a populației.
Putem utiliza Studiile de screening COVID-19 pentru a estima raportul de fatalitate a infecției (IFR infection fatality ratio). Studiile de screening ne permit să estimăm numărul complet al persoanelor infectate, mai degrabă decât cazurile confirmate prin PCR (polimerase chain reaction). Rata
de fatalitate a cazurilor brute (CFR) este cunoscută a fi
supraestimată, deoarece testarea este adesea rezervată celor mai bolnavi
pacienți. Când includem infecții ușoare sau chiar asimptomatice, acest număr scade. Cele mai bune estimări ale IFR par a fi în jur de 0,5% -1,0%, deși apar mai mult în datele culese, din cauza biasului de agregare.
IFR este doar o medie și știm de exemplu că riscul variază foarte mult pe grupe de vârstă. Un alt obiectiv științific major este determinarea probabilităților de infecție specifice vârstei și astfel, a IFR specifice vârstei. Acest lucru poate fi obținut dacă există o acoperire bună a sondajelor pe grupe de vârstă.
Când vă gândiți la proiectarea unui Studiu de screening care să vizeze o regiune geografică, poate avea sens logistic să selectați câteva sub-zone mai mici. De exemplu, am putea selecta patru până la cinci zone care variază de la cele mai afectate (evaluate după nr de cazuri și decese) până la cele mai puțin afectate, pentru a stabili o rază de acțiune. De cele mai multe ori ne interesează cel mai mult să surprindem zone afectate, deoarece acestea vor avea cel mai mare număr de infectați pentru a sprijini estimarea IFR generală și specifică vârstei, evaluând și corectând din mers biasurile.
Cele mai bune Studii de screening COVID-19 sunt bazate pe screeningul familial, cu selecție aleatorie a gospodăriilor. Toate persoanele dintr-o gospodărie selectată sunt invitate să participe pentru a avea o gamă cât mai largă de vârste. Includerea gospodăriilor întregi ne permite, de asemenea, să evaluăm transmisibilitatea în cadrul gospodăriilor. Modelele casnice, deși sunt mai puțin predispuse la părtinire, nu sunt imune, deoarece nu toată lumea va consimți să participe sau să fie acasă. Lucrătorii esențiali, de exemplu, pot fi mai greu de recrutat decât cei care se autoizolează. Aceste studii necesită de asemenea, mai mult timp pentru a le crea și a le rula, și este vital ca echipelor de anchetă să li se ofere echipamente de protecție personală adecvate atunci când merg acasă la oameni ăntr-o zona pandemică.
Într-un sondaj realizat la Miami, apelarea telefonică aleatorie a fost utilizată pentru a recruta un eșantion reprezentativ de participanți. Participanții au fost apoi de acord să viziteze un site de testare COVID19. Prejudecata poate apărea în continuare dacă oamenii nu își dau acordul cu ușurință sau nu vin cu mașina, dar este o abordare creativă.
Sondajele voluntare sunt un tip de eșantion mai comod. Anchetatorii din Santa Clara University au folosit reclame Facebook targetate pentru a recruta participanți pentru a vizita site-urile de testare. Au fost stabilite cote pentru fiecare cod poștal pentru a limita reprezentarea excesivă. Studiul National Institutes of Health (NIH's) din Bethesda, MR, USA, este de asemenea unul bazat pe voluntari. Datele chestionarului sunt colectate telefonic. Participanții care sunt angajați ai systemului de sănătate public sunt testați pe site, iar altora li se oferă un kit pentru testarea rapidă a sângelui la domiciliu.
O preocupare evidentă cu sondajele oferite de voluntari este că oamenii se vor înscrie în mod preferențial, deoarece cred că au avut COVID-19 și doresc confirmare. În special, NIH listează COVID-19 anterior sau simptomele actuale ca criterii de excludere. Însă îndrumarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) recomandă excluderea cazurilor cunoscute.
Pentru sondajele oferite de voluntari, prejudecata consimțământului este mai puțin îngrijorătoare dacă puteți obține o acoperire ridicată. Municipalitatea din San Miguel, Colorado, USA, a procesat 2500 de teste COVID19 pentru aproximativ 8000 de rezidenți.
Un alt eșantion comod sunt donatorii de sânge, deși va trebui totuși să colecteze și datele chestionarului, iar persoanele pot avea mai puține șanse să doneze atunci când sunt bolnavi. OMS observă însă că donatorii de sânge sunt o populație foarte compliantă și ușor de urmărit.
Deci, rapid și dubios sau lent și riguros? Cred că ambele strategii au valoarea lor. Sondajele opționale, deși potențial părtinitoare ale voluntarilor, stabilesc o ordine de mărime pentru seroprevalență (1%, 10%, 50%?), în timp ce așteptăm apariția unor date familiale mai fiabile.
Studiile colectează, de asemenea, date valoroase pentru chestionare pe lângă datele demografice de bază: ocupația, istoricul recent de călătorie, expunerea recentă la un caz cunoscut și istoricul simptomelor clinice în lunile de la începerea transmiterii sunt toate importante. Putem utiliza aceste date pentru a identifica factorii de risc pentru infecție prin compararea expunerilor persoanelor infectate și neinfectate. De exemplu, este posibil să dorim să identificăm ocupațiile cu cel mai mare risc de infecție sau cât de frecvent are loc transmiterea în interiorul unei gospodării, informație de interes capital pentru a caracteriza infecțiozitatea virusului.
În sfârșit, sondajele sunt adesea studii transversale unice. Dar la Miami, 750 de noi participanți sunt recrutați în fiecare săptămână (studii repetate în secțiune). Studiile longitudinale, în care sunt prelevate aceleași persoane la fiecare 3 săptămâni sunt în plus deosebit de valoroase, permițându-ne să examinăm dinamica anticorpilor în timp pentru a căuta imnitatea dobândită.
Acestea sunt câteva dintre caracteristicile cheie de proiectare pentru Studiile de screening COVID19. Opiniile acestea sunt bazate pe îndrumările OMS privind seroepidemiologia, discuțiile cu colegii, observarea a ceea ce există până acum și experiența personală cu serosurveys dengue.
Autoarea, Dr Natalie Dean, este profesor asistent de biostatistică la Universitatea din Florida din Gainesville, e specializată în bolile infecțioase și proiectarea studiului de vaccin. Urmăriți-o pe Twitter
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu