Sunt afectate de obicei degetele incepand de la 5 la 3 (degetul mic, inelar si mijlociu), mai rar 2 si 1 (aratator si police), asa cum se vede in imagine.
Cauze si tipuri de contractura Dupuytren
In contractura Dupuytren tipurile III şi IV de colagen sunt crescute la analiza. De altfel, există mai multe afectiuni asociate frecvent bolii Dupuytren, printre care boala Peyronie, diabetul, epilepsia, alcoolismul, fibromatoza plantară idiopatica, infecţia HIV si tratamentul cronic cu antiretrovirale, microtraumele recente şi bolile pulmonare cronice. Factorul ereditar joacă insa un rol esenţial în aparitia contracturii Dupuytren. Nodulul fibromatos din aceasta boala reprezinta practic o leziune patognomonică şi prezintă trei stadii de dezvoltare:
I. îngroşarea şi deformarea fasciei, caracterizată prin albirea pielii palmare în momentul extinderii degetelor,
II. iniţierea contracturii ce are ca element clinic specific o bandă palpabilă situată foarte aproape de nodul şi care este aderentă la pielea palmară şi
III. nodulii, când nodulii se unesc intr-un cordon destul de solid.
Factori de risc in contractura Dupuytren
Dacă în familie au existat sau există alte persoane cu această boală, sau daca sunt descendenti ai unor populatii din Europa de Nord, pacientii pot dezvolta contractura Dupuytren mai frecvent. Alti factori de risc în cazul acestei afectiuni sunt varsta peste 50 de ani, sexul masculin, bolile asociate precum epilepsia, alcoolismul si diabetul zaharat, fara a fi fost identificati ca factori cauzali.
Simptomatologie in contractura Dupuytren
Contractura Dupuytren apare in general dupa vârsta de 50 de ani mai frecvent la bărbaţi şi de obicei mai târziu la femei. Odată ce acest sindrom a debutat, persoana în cauză simte o senzaţie de strângere şi de fermitate pe suprafaţa palmei ce progreseaza lent si nedureros. În general, cel mai afectat dintre degete este degetul inelar, însă această afecţiune prinde si degetul mic al mainii si pe cel mijlociu. În momentul în care contractura Dupuytren începe să progreseze, se poate observa o deformare în flexie, iar pacienţii sunt puşi în imposibilitatea de a-şi mai extinde degetele. Pe de altă parte, în funcţie de stadiul în care a evoluat boala există mai multe caracteristici tiice. Astfel, în stadiul precoce se poate observa o îngroşare a pielii palmare şi a ţesutului subcutanat adiacent, care duce la pierderea mobilităţii pielii. În stadiul nodular, nodulii sunt vizibili doar într-o fază avansată a bolii, iar în stadiul de bandă, contracţia progresivă a acesteia din urmă poate determina o deformare în flexie a degetelor.
Diagnosticul in contractura Dupuytren
Pentru stabilirea unui diagnostic e nevoie de un examen fizic, ce include mobilizarea articulaţiilor mâinilor, bilateral, în mai multe poziţii, mişcarea degetelor cu scopul de a observa flexibilitatea lor, palparea palmelor şi observarea eventualelor modificări la nivelul pielii palmare si a tesutului subiacent. De asemenea medicul face şi o anamneză legată de istoricul bolii, precum si istoricul familial de boli genetice si ereditare. Însă trebuie facut un diagnostic diferenţial riguros, mai ales că acest sindrom ar putea fi confundat cu mai multe afectiuni: sarcom epiteloid, chist ganglionar, cu o paralizie a nervului ulnar sau cu fibroame şi fibromatoze de alta etiologie.
Contractura Dupuytren - tratament prin injectie locala
Contractura Dupuytren este o afectiune progresiva ce apare la nivelul palmei, printr-o ingrosare a tesutului care este chiar sub pielea palmei. Este cauzata de o acumulare de colagen anormala ce se depune si se ingroasa într-un cordon sub tegument fortand degetele sa se flecteze si impiedicand extensia lor. Este de obicei nedureroasa, dar poate fi insotita de durere intai pentru ca forteaza muschii si articulatiile, apoi pentru ca tulbura local circulatia si consecutiv drenajul acidului lactic si altor produsi de metabolism care trebuiesc eliminati. Adesea confundata cu artrita sau alte afectiuni, de-a lungul timpului fenomenul de strângere a cordonului Dupuytren poate reduce în mod semnificativ mișcarea mainii si degetelor.Boala Dupuytren este ereditară și are de asemenea legătură cu fumatul, boli vasculare, epilepsie si diabet. Dacă apar doar noduli sau nodulii sunt mici si nu tulbura mobilitatea mainii, nu este nevoie de interventii chirurgicale. Cu toate acestea, dupa un timp de pana la cativa ani se formeaza cordonul fibros, degetele afectate vor ramane intepenite, interferand cu buna functionare a maini. Chirurgia poate fi recomandată în acest moment.
Alternativa - Tratamentul injectabil cu XIAFLEX
Astăzi există un nou tratament aprobat de FDA cu un medicament injectabil numit Xiaflex (o enzima care dizolva colagenul obtinuta dintr-o bacterie: collagenase clostridium histolyticum), care se dovedește a fi extrem de eficient. Xiaflex este un medicament care se elibereaza doar pe baza de prescriptie medicala folosit pentru tratarea adulților cu contractura Dupuytren o dată ce cordonul fibros poate fi simțit în palmă. Xiaflex este o soluție injectabilă de enzime (colagenaza clostridium histoliticum purificata), care este injectata direct în cordonul Dupuytren. Enzimele descompun cordonul, ceea ce permite degetului sa se miste si sa faca astfel din nou extensia.
Aproximativ dupa 24 de ore de la injectare pacientul se întoarce la medic, care va extinde cu atenție degetul tratat prin injectare, pentru a ajuta la eliberarea de priza cordonului Dupuytren. Până la trei injecții pot fi administrate in fiecare cordon fibros Dupuytren, dar doar un singur deget poate fi injectat la fiecare tratament pentru a limita efectul sistemic al enzimei collagenase clostridium histolyticum. Dacă se dorește a fi tratat un alt deget, acesta poate fi abordat abia dupa minim de 30 de zile.
Studiile indica faptul ca majoritatea pacientilor pot obține o reducere a contracturii lor, mulți obțin reducerea completa sau aproape completa a imobilizarii, cu reluarea miscarilor normale ale degetelor. Tratamentul s-a dovedit a fi mai eficient la nivelul articulațiilor metacarpofalangiene (cele mai mici articulații ale degetelor spre palma) decât în articulațiile interfalangiene proximale (articulațiile de la mijlocul degetelor).
În cazul în care boala Dupuytren nu este avansată, adică atunci când contractura metacarpo-falangiană este mai mica de aproximativ 15 grade si daca nu există nici constractură interfalangiană, atunci acest cordon Dupuytren poate fi tratat cu unguent cu vitamina E şi cu kinetoterapie fizică şi ultrasonică. În cazurile avansate este recomandată chiar si interventia chirurgicala. Aceasta poate consta fie într-o fasciectomie, ce presupune excizia fasciei palmare, fie într-o fasciomiotomie prin intermediul căreia ţesutul afectat este incizat. Cu toate acestea, terapia chirurgicală implică şi câteva riscuri, precum lezarea arterelor sau a nervilor, infecţie ostoperatorie, formarea unui hematom sau necroza plăgii prin tulburarea circulatiei locale. Cu toate acestea, contractura Dupuytren nu poate fi vindecată definitiv, fiind in esenta o boala de colagen care are un caracter ereditar.
Medicamentul Xiaflex este o solutie alternativa la chirurgia palmei, dar nu este potrivit pentru fiecare pacient din pacate si administrarea Xiaflex trebuie facuta cu discernamant. Adresați-vă medicului ortoped în cazul în care acest tratament ar fi recomandat în cazul dumneavoastră.
Acest tratament poate usura cu siguranta suferinta romanilor care sufera de contractura Dupuytren.
Cu respect,
dr Daniel Ganea
Consultatii medicale la domiciliu
Ecografie la domiciliu
------------------------------------------------------------------------------
Vino pe Facebook.com/ComunitateaOamenilorSanatosi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu